Posibil că excesul de vulgaritate din
perioada de pionierat a stand up-ului românesc a asigurat supraviețuirea fenomenului dar a și afectat percepția
publicului larg cu privire la acest fenomen.
Relativ de curând m-am vindecat și acum sunt consumator de stand-up românesc, pachetul TVC fiind favorit, măcar prin prisma faptului că podcastul lor este o dulce dependență.
Relativ de curând m-am vindecat și acum sunt consumator de stand-up românesc, pachetul TVC fiind favorit, măcar prin prisma faptului că podcastul lor este o dulce dependență.
Dar să revenim la
motivul pentru care ne întâlnim pe aici.
Mă disperă informațiile de tipul
„Săptămâna trecută a avut loc...” din păcate și eu sunt nevoit să încep cu
această frustrantă sintagmă.
Spectacolul „100 % PĂRERI” a avut loc pe
16 februarie 2019 la Sala Palatului
București. Evenimentul a însemnat un recital absolut memorabil susținut de
cinci băieți cunoscuți în breasla stand-up-ului românesc :
Teo aka Claudiu
Teohari
Vio aka Viorel
Dragu
Costel aka Costel
Bojog
Alex Mocanu
aka Alex
Mocanu
și
Raul Gheba
A fost un
spectacol absolut senzațional care și-a menținut dinamismul
și prospețimea până la final, un
semn de bun augur pentru maratonul ce se anunță pentru această primăvară. Dacă or fi fost timpi morți eu nu i-am
văzut, preocupat fiind să-mi șterg lacrimile și să îmi refac rezerva de oxigen.
Din fericire, voi
beneficiați de o a doua șansă deoarece în
această primăvară spectacolul se va rostogoli prin câteva orașe din România :
12 martie Cluj
Napoca
18 martie
Ploiești
20 martie Sibiu
1 aprilie Galați
4 aprilie Iași
15 aprilie Brașov
18 aprilie
Constanța
Sursa
informațiilor este episodul 241, podcast
„Între show-uri cu Teo, Vio și Costel”
Recomand din toți
rărunchii și sper să pot reedita experiența cu ocazia prestației de pe litoral.
Dacă ai parcurs
textul până aici, eu sunt mulțumit.
Mare noroc am
avut cu alertele de eveniment, astfel încă din octombrie am putut achiziționa
bilete pentru acest nesperat eveniment.
Este adevărat că
sunt din provincie și cont facebook canci
dar parcă acest lucru nu explică lipsa completă de informații cu privire
la eveniment, cu chiu cu vai s-a scăpat
o vorbă pe podcastul 234 Între show-uri
cu Teo Vio și Costel ( 21 ianuarie 2019 !!! ), apoi firmituri răzlețe până în preziua spectacolului. Cu cât așteptam mai multe informații cu atât
eram mai convins că băieții, asemeni
maimuțelor spațiale, sunt în echipa lui Tyler Durden sau cel puțin vânzători de teneși la Bodega. Fiind așa o fire mai poetică chiar îmi făceam griji că o să fiu pus în situația
lui Onnasis (că cică, odată, Onnasis a cumpărat toate biletele la un spectacol
și astfel s-a bucurat în singurătate de un recital Tudor Gheorghe sau Gheorghe
Zamfir ?).
Evenimentele aveau să mă
contrazică, la data stabilită valul de fani a asaltat Sala Palatului,
pătrunzând prin toate cotloanele, ceea ce se traduce prin SOLD OUT. Evident,
sunt conștient de faptul că ei sunt artiști, că au mult bun simț și din
respect pentru fani evită
„poluarea” produselor oferite gratuit
dar este musai să existe un impresar fără simțul umorului care să le
apere interesele, că tentații sunt multe și memoria colectivă este pe termen
scurt.
Cum poate m-ați
auzit spunând, podcastul „Intre showuri” este prezent în viața noastră, eu mai
mult pe soundcloud, Aura pe youtube. Frecvent facem schimb de impresii sau rememorări
ale fazelor memorabile. La un moment dat , după o burtă de râs am afirmat că
astfel de oameni merită să înoate în bani. Prietena mea, mignonă (deci mai
aproape de pământ) mi-a retezat și demontat afirmația. „Lasă să nu se îmbuibe.
Da, să nu ducă grija zilei de mâine dar să-și păstreze senzația de foame. Că dacă
apare banu gros, au să apară și problemele între ei.”
În fine..
Așa cum afirmam
în deschidere, sunt consumator de stand-up
dar cum moca îngrașă era musai să merg
la sală (unii cârcotași o să spună că Patreonii au talie de viespe, adevărat și
lăudabil însă eu, din păcate, nu-mi
permit). În perioada premergătoare
spectacolului am ajuns la concluzia că focul se inițiază cu ceva
surcele (scuze, Raul) apoi Alex Mocanu trece la foale până când jăratecul este
suficient de puternic încât să o ardă
Vio. Urmează Teo cu ceva fleică și apoi focul arde numai bine cât să rumenească
atât de popularele aripioare. Apropo de
impresari și jăratec, inițial afișul „100 % PĂRERI” îi cuprindea numai pe cei
trei mușchetari , ulterior a apărut varianta finală cu cei patru mușchetari și
Raul, așa că este de așteptat să mai
apară niște gafe pe parcursul turneului sus-menționat. Adică conform tradiției ne bucurăm când
plătim pentru trei și primim cinci (comentăm dar ne bucurăm) dar Doamne feri de
viceversa !
Dar să revenim la exercițiile de la sală.
Am văzut și ceva oameni cu invitații dar
categoric cei prezenți în noaptea de 16 februarie au fost fani adevărați așa încât vibe-ul
a fost extrem de plăcut. Și că
tot vorbeam de publicul prezent, n-am putut să nu o remarc pe Melinda (podcast
Cine Știe Ce #55 /#61) și ale sale
superbe încălțări (categoric soții
Teohari au un spațiu generos rezervat Shoe Altar Storage). Doamna a vegheat și
apărat discret drepturile de autor
sub a cărei cupola s-a desfășurat spectacolul, profit de protecția
zeiței Diana să penalizez la rându-mi o
micuță derapare, pe rândurile din față
nu am putut să nu observ doi copii și
pe parcursul spectacolului am surprins atitudinea jenată a celor aflați
în proximitate (Nu! Nu a părinților).
Cu ceva
întârziere a început show-ul , contrar așteptărilor mele, Alex Mocanu a deschis ostilitățile, din
primele „acorduri” și-a asigurat toată atenția sălii și în stilul caracteristic
a mobilizat audiența, la un moment dat mai că ajunsesem să legănăm brichetele
ca la un concert Scorpions. Fără a prelungi inutil suspansul trebuie să
mărturisesc faptul că prestația a fost absolut fabuloasă, aflat în vârf de
formă Alex Mocanu (cine a văzut show-ul PLM nu poate separa
„Alex” de „Mocanu”) a fost revelația acelei seri speciale.
Show-ul „100% Păreri” s-ar fi putut numi la fel de
bine „100% Mesaj”, astfel miezul prestației
lui Alex Mocanu a fost Bucureștiul deci
pentru restul spectacolelor din turneu (dacă v-a participa că încă nu imi este
foarte clar) v-a fi nevoit să schimbe
aproape 70% din repertoriu. Dar nu-mi
fac griji. Felicitări !
A urmat RaulGheba care și-a asigurat cooperarea publicului
printr-un mic artificiu, ulterior
construcția și cadența au asigurat o prestație onestă aplaudată pe merit
nu din complezență. Super!
„A căzut
curentul”, apoi a căzut microfonul (încă mă întreb dacă microfonul căzut făcea
parte din regie, cum la fel mă întreb dacă s-a vrut să vedem cum tehnicienii
fugeau pe scenă sau întunericul n-a fost
suficient de întunecat) . Ideea cu
butaforia de legătură între show-uri a
fost absolut genială, nu vreau să dezvălui mai mult. Felicitări maxime!
Găligan
flegmatic...a-ți ghicit, Vio a fost următorul care a acaparat scena. Din păcate „acaparat” este puțin forțat, tema abordată
și ritmul caracteristic au oferit mici porțiuni de răgaz în care am băut
o gură de apă sau ne-am uitat în stânga
și-n dreapta, poate greșesc eu și într-un astfel de show trebuie oferit un mic
respiro pentru a obține efect maxim și Vio s-a sacrificat conștient. Dar fiind
100% părerile mele, mă arunc și zic că Vio n-a prins (sau n-a vrut să prindă) o
zi bună. Prestația sa m-a dus cu gândul la Roast-ul lui Alex Velea și prestația
(și mai ales regretele ulterioare) slăbuță a lui Teo, asfel sunt convins de
faptul că handicapul v-a fi recuperat la următoarele înfățișări și daneji, engleji,
cluzenii etc. se vor bucura de un 100% Vio. Sper să-l țină splina până la
Constanța și să beneficiez și eu de înVIOrare. Ești bun !
Contrar
previziunilor mele, din care deducem că citind aceste rânduri trebuie să fiți
îngăduitori și circumspecți, pe scenă și-a făcut apariția Costel.
Costel aka
Carusel a scos Visi-Sonor-ul și în secunda doi ne-am văzut
purtați printr-un curs rapid de stand-up comedy cu
introducere, cu un cuprins extrem de
consistent presărat cu suișuri și coborâșuri, cu tot felul de artificii din stand up sau
actorie, un show în show. Cu ceva
timp în urmă citeam un comentariu atașat la un clip postat de Costel pe
youtube, respectivul postase ceva de genul
„mi-a plăcut maxim faza cu cățelul”, da prietene abia acum îți înțeleg
exuberanța. Imaginați- vă prestația lui de la „Stegarul” dar înlocuind călărețul cu un Cocker , am crezut că-mi cedează operația de
apendicită înfăptuită pe timpul când singura mită existentă era „cartușul de
Kent”. Orice One Man Show care se
respectă știe că încheierea trebuie să
fie impecabilă, să aplauzi frenetic cerând un bis, conștient fiind că după așa
închidere nici iarba nu mai crește. Știți cum încheia Drăgulescu evoluțiile, de
ziceai că s-a înfipt cu picioarele în saltea ? Așa s-a încheiat show-ul dintre
show-uri. Nu sunt mulți cei care ar fi
putut compune o astfel de poantă și mai puțini cei care ar fi recitat-o într-un
cadru intim. Așa a ales să își încheie show-u INEGALABILUL
Costel. COSTEL !
Însă misiunea de
închidere a marelui spectacol i-a revenit
lui Teo, extrem de greu în condițiile în care toată lumea auzea doar fraza dragă lui Teo dar rostită de Costel :
„Joac-o
p-asta !”
Misiune
Imposibilă ? Pentru cine ? Pentru Ethan MaTEO Hunt ? Mă
faci să râd ? Au apus vremurile nevolniciei , de atunci i-au crescut picioarele, parcă are chiar niște
muguri de aripi.
Sincer nu știu
exact cum a făcut, cumva cu mâna stângă la fluturat de câteva ori „ Costel ! Costel ! ” și apoi, microfonul
i-a apărut în mâna dreaptă. Printre
râsete realizai că omul atacă niște teme dure, mai un ciocan,mai o poantă, mai o daltă și hopa miezul. Care frumos, care caraghios dar miez onest
fără „e-uri”, un recital absolut
fantastic, o siguranță de chirurg supraspecializat. Cumva același personaj arogant
transmitea prin toți porii : „Sala Palatului ? Cum zicea Mocanu? Eu aici m-am născut și aici trăiesc. Sunt
ACASĂ!”. Maestre îmi cer scuze de două ori, odată pentru apelativ și a doua
oară pentru că n-am văzut ce încălțări aveai dar trebuie să mă crezi când îți
spun că eram prea prins. Am tot
văzut/auzit pe youtube „ Aia e” dar abia
după prestația din 16 februarie am ajuns
să realizez cât de des se utilizează această frază, în curând se fac două săptămâni
de la eveniment și încă „mă curentez” când o folosesc.
Sau poate sunt eu prea impresionabil, prea entuziasmat și Teo a fost absolut banal dar a
prins o mahmureală de chinogramă.
La final a fost
cu aplauze susținute, lumea s-a ridicat în picioare și garantat ar fi continuat
o perioadă dar, așa cum vă spuneam, au
fost fani adevărați care știau părerea băieților despre ovații și
bis-uri.
Din păcate Alex Mocanu nu a beneficiat de „aplauze la scenă deschisă”
și eu cred că s-a mers la două capete și cineva trebuia să deschidă
la 99.
Oarecum pe derularea distribuției, mucalitul de Vio nu s-a putut abține și dintr-o aruncare de pe
linia de 9 metri „i-a pupat în fund” pe
cei cu bilet de 120 și i-a urecheat pe cei de 50.
FELICITĂRI !
P.S.
Marea problemă a
Stand Up-ului în România este că românii
se pricep la toate, românul se pricepe
la toate DAR prin excelență este glumeț.
AFARĂ SUNT URȘI !
(Teatru scurt despre stand up
românesc, comedie, fotbal, politică Ș.a.m.d.
)
Personaje
Nea ALEXIE - paznic octogenar la Sala Palatului
Tanti COSMINA
- trupeșa femeie de serviciu
(Sala Palatului, sold out și la a treia
reprezentație a săptămânii, reprezentație aflată în desfășurare)
Tanti COSMINA :
Da, ce-i azi ?
(Fleoșcăie inutil
cu mopul, fiind conștientă că după spectacol trebuie să o ia de la capăt)
Nea ALEXIE :
Băietu` ăla cu urșii..
Tanti COSMINA :
Aaaa , Tudorel ...
(Brusc se
deschide una dintre ușile laterale, o
persoană iese în fugă, din interior se scurge un amalgam de veselie de
consistența mierii de salcâm, ușa se închide la fel de brusc)
Tanti COSMINA
(tresare): S-o fi spăriet, sărăcuțu..
Nea ALEXIE (chicotind): Nu ! Nu este Robert, este Teo.
Și ăla a făcut pe el, dar de râs.
(Cu un hârșâit
își aranjează scaunul, pregătindu-se să
lanseze poanta serii, pentru a treia oară pe această săptămână)
Nea ALEXIE : Când
AFARĂ SUNT URȘI, înauntru e râși !
CORTINA
