CAMERUN - Africa

Cin` nu-l știe pe Roger Milla ?

 Nu vreau să mă repet cu dilema numismatematică

 VEZI LA MONEDE DIN AFRICA CENTRALĂ

5 FRANCI 1972 

Aversul monedei este cel cu care ne-am întâlnit la monedele din Africa Centrală, dealtfel  în baza acestuia, cu cele trei antilope elan,  alocasem cele cinci monede Camerunului.

Există totuși niște particularități : 

- Banca Centrală a Africii Ecuatoriale  Franceze

- lipsa lu` ₢

- numele gravorului are alt sens de scriere (în sensul acelor de ceasornic), în dreptul orei patru, G.B.L. BAZOR (gravorul Lucien Georges Bazor)

și, evidentul „CAMEROUN” situat sub inscripția anului de emisie

Revers

Din aluminiu-bronz, margine netedă  (la fel ca 10 franci 1975 - Africa Centrală), design identic: valoarea nominală  încercuită de o cunună vegetală : bumbac central din care pornesc, stânga/dreapta, mlădițe de cafea, ramuri de cacao și culminând cu un snop de cereale care au tendința să se unească (în dreptul orei 12)

Evident că acum fiind niște mici experți, identificăm cu ușurință semnele monetăriei din Paris : cornul (ora 10) și bufnița (ora 2), dar postez și un bricolaj pentru cei mai puțin familiarizați cu subtilitatea africană 🐍 :)

100 FRANCI 1975 

Avers

Deja banalul fundal,  profilul celor trei antilope elan păscând înspre stânga 😎, flancat de denumirea bilingvă pentru Camerun. Deși uzura nu este tocmai de ignorat, prins de un fir de iarbă îl observăm pe ₢ dar și acronimul gravorului (dispus în sens invers acelor de ceasornic).

Marginea flanului din nichel este zimțată.

Revers aceiași bretea bogat ornamentată despre care aminteam la 500 Franci 2006  „Pe margine este o bretea ornamentată, trei segmente de o parte și de alta, fiecare segment cu câte trei linii frânte dispuse în paralel. Linia excentrică prezintă câte o perlă în fiecare concavitate, linia frântă dinspre centru prezintă doar două perle. Fiecare segment este delimitat printr-un ornament asemănător cu o agrafă.” cu deosebirea că zona inferioară este ocupată tot de un segment ornat (nu de anul emisiunii). În partea superioară este o casetă inscripționată „Banca Statelor din Africa Centrală”

Valoarea nominală și anul de emisie este dispus central pe trei rânduri. „100” ocupă cel mai bine de o treime din spațiu și fiecare cifră este ornată de o linie șerpuită în a căror meandre se ascunde câte o perlă.

Cu dinții strepeziți de metafore și privirea împăienjenită de atâta poezie observăm, cum ar zice un franțuz :   Le croissant avec dauphin

AFRICA CENTRALĂ - Africa

„Trei și cu doi fac cinci. Cinci și cu șapte, doisprezece. Doisprezece și cu trei, cincisprezece.

Bună ziua. Cincisprezece și cu șapte..”

Până de curând știam că „Africa Centrală” are o monedă iar la „Camerun” am reușit să agonisesc 5 monede. Unu plus cinci minus trei, patru plus doi.

500 franci 2006 

Partea centrală a aversului este ocupată de o împletitură vegetală în care se evidențiază arborele de cacao și planta de manioc. Pe margine este o bretea ornamentată, trei segmente de o parte și de alta, fiecare segment cu câte trei linii frânte dispuse în paralel. Linia excentrică prezintă câte o perlă în fiecare concavitate, linia frântă dinspre centru prezintă doar două perle. Fiecare segment este delimitat printr-un ornament asemănător cu o agrafă. Cele două paranteze bogat ornamentate încadrează inscripția „CEMAC” (dispusă superior, ora 12), respectiv „2006” (dispusă inferior, ora 6). 

CEMAC Comunitate economică și monetară din Africa Centrală 

Dar cel mai surprinzător este faptul că, în dreptul orei 6, deasupra inscripției „2006” este o grilă ovală. Privind cu atenție se observă că este o hologramă pe care se poate citi, în funcție de unghiul de privire „500” respectiv „CEMAC” . Te face să te gândești cu invidie la efortul depus pentru realizarea unor astfel de emisiuni monetare....asta până n-ai ce lucra și verifici dacă există și alte recidive pentru Africa Centrală 

😍 Laser, frate !

Marginea prezintă cinci seturi a câte 15 crestături, peste acestea este gravat aleatoriu acronimul „CEMAC” orientat alternativ în sus și în jos 

Privind reversul medaliei monedei observăm inscripția centrală  „500 FCFA”, înconjurată de o brățară compusă din 20 de perle și 20 de „pietre ovale”

FCFA – Franci ai Comunității Financiare din Africa 

Regiunea Africa Centrală cuprinde următoarele țări: Angola, Camerun,  Republica Centrafricană, Ciad,  Congo, Guineea Ecuatorială,  Gabon, Sao Toma și Principe. Dintre aceste țări la colecție nu mă pot lăuda decât cu Camerunul, unde credeam (așa cum am amintit) că am  5 monede.

Însă, în ciuda faptului că există un element comun (aversul monedei), mă văd nevoit să-mi reconsider cunoștințele pseudonumismatice.

Astfel, dacă la monedele din Asia apar probleme privind descifrarea anilor, a literelor alambicate sau a diferitelor calendare, pentru țările africane devine o adevărată aventură încadrarea corectă a diferitelor emisiuni monetare știindu-se că loviturile de stat au periodicitatea extragerilor la Loto 6/49. Dar decât expert în geopolitică  mai bine ignorant cu blog:

50 FRANCI 1977 D 

Avers

Busturile, privind spre stânga,  a trei antilope elan

Revers

O floare cu opt petale, fiecare petală alcătuită din două banane dispuse precum parantezele.

În „V-ul” creat de banane fiind câte o inscripție, ora 12 este litera pentru țară apoi (în sensul acelor de ceasornic) o succesiune de : floare de bumbac, fruct de Cacao, ciorchine de cafea apoi cred că tot un fruct de cacao (la ora 6) și triada se repetă.

A = Ciad
B = Republica Centrafricană
C = Republica Congo
D = Gabon
E = Camerun

Deși există și la moneda de 500 franci (flanchează anul de emisie) abia acum devin vizibile niște mici artefacte pe reversul monedei. Este vorba de semnele monetăriei din Paris, în acest caz „cornul” și laptele „delfinul”  (încadrează „FRANCS”) . Apropo, din nichel ca și precedenta monedă și să remarcăm și marginea zimțată.

10 FRANCI 1975 

Din aluminiu-bronz, aversul monedei  nu oferă nici un fel de noutate.

Revers
Valoarea nominală este încercuită de o cunună vegetală : cacao, cafea, bumbac și cereale 

Plus Acul și Barosul Cornul și Delfinul

1 FRANC 1976 

Din aluminiu,  aversul arhicunoscut.

Dar nici cu reversul nu-mi este rușine.

Exceptând moneda de 500, la restul pe avers se poate observa gravat, în dreptul orei patru, acronimul gravorului G.B.L. BAZOR ( Lucien Georges Bazor). Totodată „la firul ierbii” observăm un R circumscris într-un C .... aș emite ipoteza că acest CR vine de la Camerun...dar mă încurcă moneda de 50 franci care-i din Gabon.

Până una-alta, colecția de pe continentul negru este slab reprezentată, cu greu reușind să strâng 76 de piese...așa încât nu-mi rămâne decât să-l citez pe Macanache:

„..Decât să mă duc ca hoțu', peste două continente

Unde toți băieții este rudă cu Terente

Și când nu se uită nimeni, să le dau cu jula

Să le iau la oameni leul, să rămână doar cu ....”

5 lei 1978

Țin minte când am văzut pentru prima dată o monedă de 5 lei, lucea în soarele de vară cu atâta putere încât pentru moment am crezut că sunt coțofană.

În acele timpuri nu se întâmpla mare lucru, adică local erau evenimente fără număr de genul pierdut cheie, schimb de timbre, coci, cornete, cuci, geam spart, „tuberbane”, pif etc. eu mă refer că era penurie de evenimente „de stat” și astfel în scurt timp toată puștimea visa la o monedă lucioasă.

Nu după mult timp a circulat știrea că dacă umpli o sticlă de lapte cu monede de 5 lei (da, în vremurile apuse, laptele se comercializa, când se găsea, în sticlă de sticlă) îți cumperi un Pegas. Evident că încercarea mea de economisire  a eșuat  lamentabil, aproape la fel de penibil ca și strângerea unui kilogram de wolfram, operațiune ce s-a anulat într-o mare bătaie. Spiritul antreprenorial m-a prins așa de bine că am achiziționat tot wolframul din casă și când a venit lumina doar de la noi nu s-au auzit urale.

În fine o altă cioacă numismatică este că atunci când timpul și-a pus amprenta asupra monedelor lucioase,  mai mult ca sigur că ai fost păcălit. Asfel un prieten îți punea în palmă moneda de 5 lei (se practica și cu monedă de 15 bani 1975 sau, mai târziu, cu  25 bani 1982) și apoi bătea câmpii în timp ce freca moneda. La finalul reprezentației descopereai că ai o ditamai pata neagră în palmă.

Nu pot să închei acest subiect fără a aminti de cele trei varietăți ale monedei de 5 lei 1978, astfel  diferențierea de face după picioare. Este vorba de trepiedul prezent pe revers, chestia aia din industria petrochimică ce aduce a paianjen ( că doar n-o fi reprezentarea României dodoloațe ce se prijină pe cele trei tări române).  Mai multe detalii găsiți pe un site „bazat” care le știe pe astea cu temă românească  http://romaniancoins.org/selector.html

Cert este că moneda din colecția mea are un picior scurt, așa cum puteți (cu greu) vedea,  cel din dreapta imaginii.